Întrebări despre Descentralizare

Descentralizarea poate avea atât efecte negative, cât și pozitive, în funcție de contextul național și/sau local

• Adevărat

• Fals

Unitățile administrativ-teritoriale în România sunt

• comune

• sate

• zone metropolitane

• județe

• orașe sau municipii

Fragmentarea administrativă presupune

• Independență absolută de tip politicoadministrativ

• Fuziunea comunelor

• Existența unui număr de unități administrativteritoriale prea mici, comparativ cu atribuțiile care le revin și capacitatea de a se auto-susține financiar.

Deconcentrarea reprezintă

• Oferirea puterii de decizie prefectului

• O formă mai eficientă a centralizării

• Oferirea puterii adminisrative autorităților locale

Inspectoratele școlare județene sunt

• Descentralizare, la nivelul orașului

• Deconcentrate, la nivelul județului

• Compensate

• Deconcentrate sau descentralizate, în funcție de mărimea orașului unde își au sediul

Descentralizarea vizează în România următoarele dimensiuni

• Legislativă

• Comprehensivă

• Administrativă

• Politică

• Financiară

Următoarele afirmații despre bugetarea participativă sunt false

• Se poate aplica doar în cazul orașelor foarte dezvoltate economic

• Presupune o alocare bugetară de minim 10% din bugetul local

• Cetățenii sunt cei care decid pentru ce priorități se utilizează o parte din bugetul local

Obiectivul politicii de coeziune este

• Reducerea diferențelor de dezvoltare socioeconomică între țări și regiuni

• Același care s-a stabilit la început prin tratatul de la Roma

• Investiții în Uniunea Europeană

Care dintre informațiile următoare referitoare la regiunile de dezvoltare din România sunt adevărate

• Sunt 8 regiuni de dezvoltare

• Joacă un rol important în cadrul politicii de coeziune

• Au rol administrativ

• Sunt 4 regiuni de dezvoltare

Pentru modificarea organizării regionale în România este nevoie de

• Desființarea județelor

• Modificarea Constituției

• Crearea de noi zone metropolitane

• Crearea unui Fond de solidaritate