TEST

Rutarea statică presupune:

• a) Calcularea automată a rutelor de către router

• b) Introducerea manuală a rutelor de către administrator

• c) Folosirea algoritmilor de tip Dijkstra

Avantajul principal al rutării statice este:

• a) Scalabilitatea mare

• b) Simplitatea și controlul total

• c) Detectarea automată a topologiei

Un dezavantaj al rutării statice este:

• a) Consum mare de lățime de bandă

• b) Necesită configurare manuală la schimbarea topologiei

• c) Nu funcționează pe IPv4

Rutarea dinamică se bazează pe:

• a) Protocoale de rutare care schimbă informații între routere

• b) Configurarea manuală a tuturor rutelor

• c) Doar pe IP-ul sursă al pachetelor

Protocolul RIPv1 folosește ca metrică:

• a) Costul

• b) Hop Count (număr de sărituri)

• c) Lățimea de bandă

RIPv1 transmite actualizările la fiecare:

• a) 10 secunde

• b) 30 secunde

• c) 60 secunde

RIPv1 nu suportă:

• a) IPv4

• b) VLSM și CIDR

• c) Difuzare (broadcast)

RIPv2 transmite mesajele prin:

• a) Multicast (224.0.0.9)

• b) Unicast

• c) Broadcast

Care este distanța administrativă (AD) pentru RIPv2?

• a) 90

• b) 110

• c) 120

OSPF folosește algoritmul:

• a) Bellman-Ford

• b) Dijkstra (Shortest Path First)

• c) Flooding simplu