Sintaxa frazei 6 (Slavici etc.)

Felul subordonatelor:

Pe Valea Seacă este un sat pe care oamenii îl numesc Sărăceni. (Popa Tanda, Ioan Slavici)

Nu este mai mare mulțumire [...] decât aceea când vede că este ascultat de către alții și că vorbele lui prind rădăcini. (Popa Tanda, Ioan Slavici)

Povestea cui dorea să-l asculte despre întâmplări din vremea când era capabil de performanțe uimitoare, antrenându-se separat de colegii lui de la club. (*** Din jurnalul unui adolscent)

Mie îmi place sportul și mă bucuram să-i aud poveștile. (*** Din jurnalul unui adolescent)

-Știu, grăi Lică, dar cred că vor fi și oameni pe aici. Eu întreb de cârciumarul; cu el vreau să vorbesc. (Moara cu noroc, Ioan Slavici)

Lică le zise aceste așa, ca oricine să poată înțelege că are grabă și că nu vrea să mai lungească vorba: bătrâna plecă dar fără de întârziere să caute pe Ghiță, iar Ana rămase privind ca un copil uimit la călărețul ce stătea ca un stâlp de piatră înaintea ei. (Moara cu noroc, Ioan Slavici)

Cum o vede, maiorul se oprește o clipă, ca și cum ar vrea să se reculeagă fiind surprins de inamic. (Vizită, I.L. Caragiale)

Mai țin apoi minte că i-am dat o bucată de plăcintă, că l-am bătut, fiindcă nu voia să-mi lase cimpoiul, și că era băiat bun, căci nu s-a supărat... (Budulea Taichii, Ioan Slavici)

Boierul, văzând aceasta, pe de o parte l-a cuprins spaima, iară pe de altă parte nu mai știa ce să facă de bucurie; căci multe sărindare mai dăduse el până atunci pe la popi, în toate părțile, ca să poată izgoni dracii din casă. (Ivan Turbincă, Ion Creangă)

Adineaori eram în urechea ta cea dreaptă, apoi am trecut în stânga și am râs ... când am auzit ce-ți trece prin minte. (Neghiniță, B. Șt. Delavrancea)