Toxicinetica 1

În ordinea corectă, etapele toxicocineticii sunt:

• Absorbția, Fixarea la nivelul plasmei, Distribuția și fixarea tisulară, Depozitarea, Biotransformarea&Eliminarea

• Absorbția, Fixarea tisulară, Distribuția și fixarea la nivelul plasmei, Depozitarea, Biotransformarea & Eliminarea

• Absorbția, Fixarea și distribuția la nivelul plasmei, , Depozitarea, Biotransformarea&Eliminarea

• Absorbția, Distribuția și fixarea tisulară, Depozitarea, Fixarea la nivelul plasmei, Biotransformarea &Eliminarea

Alegeți variantele adevărate:

• ABSORBȚIA este procesul pătrunderii în sânge a substanței (toxicului) de la locul de expunere

• INTAKE este cantitatea ingerată sau în contact cu pielea

• Absorbţia pe cale digestivă este cale majoră de absorbţie a subst. toxice

• Interacţiuni în etapa absorbţiei care duc la creşterea/diminuarea absorbţiei:modificarea pH-ului, formarea de complecşi, acţiune enzimatică, favorizarea dizolvării.

ABSORBŢIA PE CALE PULMONARĂ:

• Pe cale respiratorie se absorb toxicele volatile (cloroformul, eterul), toxicele gazoase (oxidul de carbon, acidul cianhidric, bioxidul de sulf, hidrogenul sulfurat, amoniacul).

• Mucoasele căilor respiratorii anterioare (nazală, traheală, bronhică) au importanţă redusă pentru absorbţie.

• Calea respiratorie este o cale severă de intoxicaţie, deoarece absorbţia toxicelor se face rapid, detoxificarea este diminuată, toxicele ocolind bariera hepatică.

• Gazele, vaporii şi aerosolii cu particule fine se absorb cu viteză mică.

Absorbţia pe această cale este importantă pentru toxicii liposolubili, unele gaze (HCN) şi substanţe volatile (plumb tetraetilul), compuşi de metale (Hg, Tl).

• ABSORBŢIA PERCUTANATĂ

• ABSORBŢIA PE CALE PULMONARĂ

• ABSORBȚIA DIN TRACTUL DIGESTIV

• Absorbţia la nivelul intestinului subţire

Alegeți răspunsul eronat referitor la FIXAREA LA NIVELUL PLASMEI:

• În sânge, xenobioticul se află fie sub formă liberă, fie fixată pe proteinele plasmatice sau pe hematii

• Interacţia xenobitic-proteine plasm. este un proces ireversibil.

• Fracţia de toxic legată de proteinele plasmatice nu este disponibilă imediat distribuţiei în spaţiul extravascular sau filtrării de către rinichi.

• Două substanţe cu afinitate pentru acelaşi situs de fixare vor intra în competiţie pentru legarea de proteine.

Procesul de DISTRIBUŢIE ŞI FIXARE TISULARĂ se realizează de prin difuziune simplă, după o cinetică de ordinul I şi depinde de:

• viteza fluxului sanguin

  în diferite ţesuturi

  şi organe

• legarea de

  proteinele  plasmatice

• viteza cu care

  substanţa traversează

  membranele celulare.

• concentraţia relativă

   în plasmă

Exemple de depozitări preferenţiale:

• piele – aurul, argintul

• în oase şi dinţi – compuşi ai metalelor

  (Pb, Cd, Ba, Be), tetraciclinele

• păr– argintul

• în ţesutul adipos – insecticide organoclorurate, solvenţi organici, nitroderivaţi

Fenomenul de acumulare se produce

prin mai multe mecanisme

• încorporarea în structurile celulare

• reţinerea în celulă a compuşilor, ca urmare a ionizării

• transformarea în substanţe macromoleculare

• transformarea intracelulară

Sugestia ta la finalul acestui curs: